Faceți căutări pe acest blog cu diacritice

Jurnal de pisică. Episodul 3.


Ai mei nu mi-au citit povestea cu Motanul Încălțat, dar Eva clar are o slăbiciune pentru cizme. Intră în ale mele de fiecare dată când are ocazia!
Norocul meu e că mi-a plăcut foarte mult modelul, așa că mi-am luat două perechi. Una stă pitită în dressing, deși ați aflat deja că nici acolo nu mai e un teritoriu străin pisicii. 


Cred că deja tot blocul știe cum o cheamă din strigătele care se aud din apartamentul nostru: Eva dă-te jos; Eva nu fi nesimțită; Eva, lasă cafeaua. Da! Eva e atrasă de ceașca de cafea și uneori și de shot-urile de Patron. Gusturi bune, nimic de zis!
Îi fac în continuare poze exact ca o mamă dusă cu capu’ pentru care “puiul ei e cel mai frumos”.


Lăsăm un pic gluma, că vreau să vă zic ceva important. Am fost avertizată că pisicile se ascund uneori în cuva mașinii de spălat rufe, mai ales dacă ai obiceiul să strângi rufe acolo și nu în coș. Mi s-a spus și că au fost cazuri în care pisicile nu au fost observate și au intrat la programul de 40 de grade cu stoarcere cu tot. 
N-am crezut!
Ei bine, rău am făcut. 
Eva exact în mașina de spălat alege să doarmă și dacă ai pus numai rufe albe nici că o mai vezi! Dacă n-aș fi verificat înainte (noroc cu poveștile) poate că acum aveam un episod mai trist și poate chiar final. 


Știu că o să ziceți că în materie de pisici sunt o amatoare. Așa și este, dar ca mine mai sunt multe și pentru ele spun: viața unei pisici de casă nu e fără riscuri și oricât de deștepte par câtoadată sunt tare bleguțe și trebuie să avem noi grijă. Inclusiv la sortarea rufelor: albe la albe; colorate, la colorate și blănoase la loc în coșuleț. 

Mai jos, un scurt filmuleț cu două zuze. Cam așa ne iubim noi dimineața.


Atât pentru săptămâna asta. Mi-au la revedere. :)