Sunt o femeie pasională, deci am făcut multe prostii, mult mai multe față de o femeie calculată, dar am înțeles la timp că pasiunea asta e doar în ființa celui care iubește.
Poți să iubești un ticălos, un leneș, un curvar sau un ticălos leneș și curvar fără ca el să aibă alt merit decât că a venit în locul potrivit la momentul potrivit și a spus niște cuvinte care s-au potrivit. Uneori nici atât, că le potrivim noi.
Îmi aduc aminte când o colegă m-a avertizat că un tip agață cu vorbe care nu sunt ale lui, ci sunt copiate din cărți. Pentru că eram îndrăgostită (adică prostită) mesajul care a ajuns la mine a fost:
- Wow! E și frumos și citește!
Ce e mai important într-o căsnicie? Mâncarea? Sau sexul?
Ce e mai important la o cină romantică? Mâncarea? Sau vinul?
Ce e mai important la o casă? Pereții sau acoperișul?
Femeile care mă citesc de când mă luau unii la mișto că eu sunt doar “iubita lui Radu F.” s-au prins deja:
Nu poți să alegi. E trist să alegi. Să te prefaci că este OK când măcar ai ceva. Ca la o tartă care îți iese fără gust, dar măcar a crescut și ți-ar ieși pozele.
Eu așa ceva arunc la gunoi. Flămânezesc, dar mai caut.
Uneori și sufletul trebuie să intre la dietă… la detox :) Ca apoi să iubească pe curat un bărbat care poate și să monteze un pat și să-l rupă cu tine, iar apoi și să-l repare la loc.