Tort de avocado cu caju și lime (fără zahăr)


Daca te iei dupa “oamenii mari”, fac cele mai bune torturi. Daca ii intrebi pe cei mici sunt “prea sanatoase”. Pe limba lor “prea sanatos” inseamna prea putin dulce. Ma lasa nervii! :)) Mai ales cand primesc vizite si sunt toti/toate fascinati/fascinate de echipamentele din bucatarie si ma fac sa cred ca vor linge farfuria la produsul finit. Aiurea! Praf! Nimic nu mananca. Mi se pare ca intr-o zi o sa ma transform in Maleficent. 
M-am gandit ce e de facut si mi-a venit o idee: ce-ar fi sa nici nu ma mai straduiesc? Asta e! O sa fac un tort gandit de la zero pentru adulti. O sa si scriu pe ele un semn din acela cu 18+! Doamnelor si domnilor. Sunteti majori? Atunci puteti sa va uitati si chiar sa si puneti gura pe el. Daca va incumetati sa-l faceti. E foarte simplu de facut, iar la gust este senzatie. Dulce acrisor! <3

Budincă delicioasă din semințe de chia


Știu că e ciudat, dar la mine acasă, daca te întreb ce fel de lapte vrei nu trebuie să alegi între "de vacă" sau "de capră". Nici între "condensat" sau "degresat". Pentru mine laptele nu se mulge din niște țâțici mici ci se scoate din lemn :)) Mai precis din migdale sau caju. Îl folosesc destul de des în ultima vreme. Cu 600 de ml de lapte faceți două budinci :) Merg de minune la micul dejun sau ca desert. Dacă nu aveți chef/timp să faceți voi laptele de migdale/caju, aveți varianta să-l cumpărați din comerț. Sfatul meu este să-l alegeți pe cel mai natural posibil. Fără zahăr!

Eva și-a acceptat puii :)



Ați avut dreptate! Toți cei care mi-ați spus că Eva o să-și schimbe comportamentul față de pui de îndată ce vom ajunge acasă.
Aseară, când am ajuns cu toată familia acasă, am avut grijă să plasez puiuții în spațiul special amenajat, “Maternitatea Constantinescu” :)) după care i-am dat drumul Evei din cușca de transport.
Primul lucru pe care l-a făcut  a fost să se ducă la litieră :)) A fost un drum lung.
Eva și-a recunoscut imediat casa. S-a liniștit brusc.

Eva si puii ei

Am așteptat cu sufletul la gură acest moment. Bucurie, emoții și mai nou... griji care nu mă lasă nici să dorm. Să vă povestesc!

Pentru mine reciclarea are gust de vanilie!


N-am prins prea mult din Epoca de aur deși aurul se reciclează big time. Punctele de colectare se numesc case de amanet :)) Îmi aduc însă aminte de parcă ar fi ieri cum îmi dădea mama sticle goale să le duc la colț. Primeam un leu, doi pentru sticlele de lapte. Eram invidioasă pe cei care luau trei lei pentru sticlele de șampanie. Noi, copiii, le spuneam sticle defecte cu fundul înăuntru, că la noi în casă nu prea se bea șampanie :)
Acum văd mulți oameni care strâmbă din nas când e vorba să returneze sticle sau să recicleze în orice fel, dar pentru mine era un eveniment mult așteptat pentru că niciodată nu-i aduceam mamei toți banii! Îmi luam înghețată cu vanilie! 
Mama îmi spunea mereu să nu-mi mai iau “că o să mă doară gâtul”, dar eu știam că e o păcăleală! Cum să te doară gâtul de la ceva care îți face atâta plăcere?